Judeţul Caraş-Severin
Situat în partea de sud vest a României, judeţul Caraş-Severin are o suprafaţă de 8.520 kmp, ceea ce reprezintă 3,6% din suprafaţa ţării. Din punct de vedere al mărimii, judeţul Caraş-Severin este al treilea din ţară.
Geografic, în judeţul Caraş-Severin se află toate cele trei trepte de relief clasice ale pământului românesc. Ponderea treptelor de relief în teritoriul judeţului este sensibil diferită de cea în cadrul teritoriului naţional, unde munţii ocupă 31%, dealurile 36%, iar câmpia 33%.
Pe teritoriul judeţului munţii ocupă 65,4%, dealurile au o extindere mică, ocupând 10,8%, iar depresiunile 16,5%. Pe ultimul loc se află câmpiile, care deţin 7,3% din suprafaţă.
În aceste condiţii judeţul poate fi considerat un judeţ de munţi (conform V. Sencu şi I. Băcanu “Judeţul Caraş-Severin” – Ed.Academiei 1976).
Punctele extreme între care este cuprins teritoriul judetuţui Caraş-Severin sunt :
|
NORD – Vf. Rusca 45 40’10” latitudine nordică 22 26’15” longitudine estică |
EST – Vf. Scărişoara 45 25’10” latitudine nordică 22 43’30” longitudine estică
|
| SUD – Dealul Căprior
44 35’20” latitudine nordică 29 9’10” longitudine estică |
VEST – localitatea Iam
45 1’10” latitudine nordică 21 21’40” longitudine estică
|
Cea mai mică altitudine a judeţului se găseşte în zona localităţii Drencova, fiind de cca. 76 m iar maximul se înregistrează în Vârful Gugu din munţii Godeanu la 2.291 m.
Limitele judeţului, în cea mai mare parte convenţionale, îl despart de vecinii săi care sunt: la sud şi sud-vest Iugoslavia, nord-vest judeţul Timiş, nord-est judeţul Hunedoara, la est judeţul Gorj, iar la sud-vest judeţul Mehedinţi.
Aşezat nu departe de Marea Adriatică, şi la adăpostul Munţilor Carpaţi, judeţul integrează pe teritoriul sau climatul temperat-continental moderat (subţinutul bănăţean) cu nuanţe submediteraneene.
Industria din Caraş-Severin reprezintă o componenta importantă a economiei naţionale şi este concentrată în municipiile şi oraşele judeţului.
Motoarele şi generatoarele electrice, motoarele Diesel, turbinele hidraulice, motoarele navale şi oţelurile produse în municipiul Reşiţa sunt cunoscute în întreaga lume. Oţelul produs la Reşiţa se regăseşte în structura Turnului Eiffel şi a podului de la Cernavoda. Municipiul Caransebeş contribuie la producţia industrială a judeţului prin fabricarea boghiurilor pentru locomotive şi industria de fabricare a lemnului. Mineritul este bine reprezentat prin exploatarea cărbunelui la Anina şi a minereurilor metalifere la Moldova Nouă.
